Protectia Muncii: Masuri de securitate a muncii la utilizarea instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat

La construirea, repararea, instalarea, verificarea si exploatarea instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat vor fi respectate prevederile prescriptiilor tehnice ale INSPECTIEI DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE SI INSTALATIILOR DE RIDICAT (ISCIR).

Instalatiile mecanice sub presiune vor fi prevazute cu dispozitivele de siguranta si aparatele de masura si control necesare, verificate metrologic care sa permita exploatarea acestora în conditii de securitate a muncii.
Materialele folosite pentru construirea si repararea instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat vor corespunde,

în privinta conditiilor tehnice, regulilor pentru verificarea calitatii, marcarii si livrarii, prescriptiilor tehnice ale ISCIR, precum si standardelor în vigoare.

Procesele tehnologice, inclusiv operatiile de control ce trebuie respectate la construirea si repararea instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat, vor fi precizate în proiectele respective care vor fi avizate ISCIR.

Recipientele, buteliile transportabile si conductele prin care se transporta fluide sub presiune se vor vopsi în culorile conventionale pentru fluidele pe care le contin sau le transporta conform prevederilor din instructiunile tehnice de specialitate si din standardele în vigoare.

Amplasarea instalatiilor mecanice sub presiune sau a instalatiilor de ridicat se va face în conformitate cu prevederile normelor de protectie a muncii corespunzator specificului activitatii locurilor de munca respective si cu prevederile privind proiectarea si executarea constructiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor.

Personalul de deservire sau manevrare a instalatiilor mecanice sub presiune sau de ridicat trebuie sa aiba pregatirea corespunzatoare si sa fie instruit în acest scop si autorizat pentru fiecare tip de instalatie, în conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice specifice instalatiei.
De asemenea, personalul numit, prin decizie de angajator, pentru supravegherea tehnica si verificarea instalatiilor trebuie autorizat de ISCIR.

Protectia Muncii: În ce consta securitatea si sanatatea în munca ?

Obiectivele securitatii si sanatatii

- armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea vietii, protectia mediului înconjurator, asigurarea vietii, securitatii si sanatatii angajatilor;

- constientizarea lucratorilor în cunoasterea si respectarea normelor si standardelor de securitate si sanatate a muncii în amenajarea, dotarea locurilor de munca, exploatarea în conditii de siguranta a echipamentelor de munca în scopul evitarii producerii accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale;

- eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala existenti în sistemul de munca (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediul de munca), informarea, consultarea si participarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora;

- aplicarea cu prioritate a masurilor de protectie colectiva si de prevenire a accidentelor de munca si îmbolnavirilor profesionale fata de masurile de protectie individuala.

Arsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici, electricitate si iradiatii.

Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide cu temperatura înalta, metale încalzite, gaze sau vapori supraîncalziti, corpi solizi incandescenti.

Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric, sulfuric, oxalic, etc sau de substante alcaline: hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc.

Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune.

Arsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc.

Bilantul lezional al pacientului ars se face în functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al arsurii. Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Wallace numita si regula lui 9.

Prin aceasta regula se poate exprima în procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp, care sunt exprimate cu cifra 9 sau multiplu de noua.

De exemplu: arsura unui brat reprezinta 9% iar a întregului membru inferior este de 18%. Total arsura a afectat 27% din suprafata corpului. Evaluarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii este mult diferit deoarece la aceasta categorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume 18%, iar membrele inferioare sunt reprezentate de un procentaj mai mic comparativ cu adultul.

Localizari periculoase si arsuri grave sunt:

• fata, gâtul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la nivelul aparatului respirator
• toate arsurile care sunt în apropierea fetei (pleoape), mâinii, peroneului, zonele de flexie ale membrelor, leziuni circulare la nivelul membrelor.
• arsurile care depasesc mai mult de 30% din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura
• arsurile de gradul III si care depasesc 10 % din suprafata corpului
• arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi
• arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electric

În functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade:

Arsura de grad I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata pielii, edem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul I este eritemul solar, produs prin expunerea îndelungata si nerationala la soare. Dureaza 3-4 zile, dupa care roseata scade fiind înlocuita de o pigmentatie bruna urmata de descoamatie.

Arsura de grad II intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provocând aparitia flictenelor, vezicule (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva decât plasma sangvina extravazata. Acest tip de arsura este provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii. Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel.

Arsura de grad III intereseaza dermul în totalitatea lui. Flictenele au continut sangvinolent. Durerea nu mai este atât de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet.

Arsura de grad IV intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).

Primul ajutor în cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile deja discutate. Siguranta salvatorului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. Controlul nivelului de constienta si evaluarea functiilor vitale conform protocolului ABC sunt si ele valabile.

Caracteristici:

În cazul arsurilor provocate de flacara. Important în aceste situatii este oprirea cât mai rapida a arderii cu jet de apa. Acest lucru este valabil si pentru situatiile când flacara este deja stinsa, deoarece în acest moment arsura se poate propaga în continuare în profunzime. Se îndeparteaza hainele pacientului cu conditia ca acestea sa nu fie lipite de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare. Odata cu dezbracarea pacientului se va asigura protectia acestuia de hipotermie.

În cazul arsurilor provocate de substante chimice. Spalarea suprafetei arse cu jet de apa în aceste situatii trebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se îndeparteaza orice urma de substanta cauzatoare. Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia substantei si proprietatile substantei.

În cazul arsurilor provocate de curentul electric important esteîndepartarea pacientului de sursa de curent (sau invers). Totdeauna se are în vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala (datorita mecanismului actiunii). Arsurile electrice produc leziuni atât la suprafata cât si în profunzimea
organismului. Tesuturile sunt distruse prin mecanism termic. Se cauta poarta de intrare si poarta de iesire a curentului electric. Acest lucru este important pentru ca ne furnizeaza informatii privind traseul urmat de curent prin organism. Distrugerea tisulara este maxima la punctul de intrare. Daca sunt interesate vase importante apar gangrene iar daca traseul intersecteaza inima pot aparea tulburari în activitatea inimii deosebit de grave chiar moartea.

Generalitati:

• Jetul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate
• Este interzisa folosirea cremelor, ungventelor, substantelor uleioase
• se folosesc pe cât posibil pansamente sterile sau cârpe foarte curate, umezite. Nu se pune gheata în contact direct cu tegumentul.
• Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.

Protectia Muncii: Cum se organizeaza activitatea de prevenire si protectie ?

I. În cazul întreprinderilor cu pâna la 9 lucratori inclusiv angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca, daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006
b) angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate;
c) angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca, corespunzatoare cel putin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006.

În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute la alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, conform prevederilor art. 20-22 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006, sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie, conform prevederilor art. 23-27, din aceeasi norma , si/sau sa apeleze la servicii externe.
În situatia în care sunt îndeplinite conditiile de mai sus, dar angajatorul nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie, pentru activitatile pe care nu le realizeaza angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe.

II. În cazul întreprinderilor care au între 10 si 49 de lucratori inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii în munca, daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) activitatile desfasurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevazute în anexa nr. 5 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006;
b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
c) angajatorul îsi desfasoara activitatea profesionala în mod efectiv si cu regularitate în întreprindere si/sau unitate;
d) angajatorul îndeplineste cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza, conform prevederilor art. 47-51 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006.

În situatia în care nu sunt îndeplinite conditiile prevazute la alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, conform prevederilor art. 20-22, sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie, conform prevederilor art. 23-27, din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006 si/sau sa apeleze la servicii externe.

În situatia în care sunt îndeplinite conditiile prevazute mai sus, dar angajatorul, lucratorii desemnati sau serviciul intern nu realizeaza în totalitate activitatile de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe.

III. În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor între 50 si 149 de lucratori, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul întreprinderii.

În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor prevazute mai sus, care desfasoara activitati dintre cele prevazute în anexa nr. 5, din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006, angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie.

În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe.

În cazul întreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 150 de lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze serviciul
intern de prevenire si protectie.

În cazul în care serviciul intern de prevenire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe.

Înecul poate fi asociat cu alcoolul, hipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie, etc.

Siguranta salvatorului capata aspecte deosebit de importante în aceste situatii. Salvatorul trebuie sa evite orice fel de risc în cazul în care nu stie sa înoate sau în cazul în care nu detine echipamentul potrivit pentru intrarea în apa rece. Orice pacient înnecat este suspicionat de existenta leziunii de coloana cervicala, victima se pastreaza în pozitie orizontala, fara a începe manevrele de resuscitare înaintea scoaterii victimei din apa. Indiferent carui fapt se datoreaza înecul, din punct de vedere fiziologic întîi se instaleaza stopul respirator apoi apare stopul cardiac. Acest lucru apare ca urmare a închiderii cailor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop respirator si ca urmare a hipoxiei se instaleaza stopul cardiac. Ca urmare a acestui mecanism plamânii pacientilor nu sunt inundati de apa. Din punct de vedere al primului ajutor nu are importanta faptul ca înecul este în apa dulce sau în apa sarata. În cazul în care victima revine complet la starea de constienta dupa scoaterea ei din apa, ea trebuie sa fie transportata la spital, indiferent daca la momentul respectiv este fara simptomatologie semnificativa, aici se tine sub observatie pentru minimum 6 ore.

Accidentele datorate curentului electric apar în urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric. În raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari:

• senzatie de tremuratura a corpului
• contracturi musculare generalizate
• pierderea constientei si chiar moartea.

La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei întindere, profunzime si gravitate se datoresc transformarii la exteriorul sau interiorul corpului a energiei electrice în energie calorica. Voltajul arde si intensitatea omoara.

Conduita de urmat:

Siguranta salvatorului. Nu atingeti victima înainte de a întrerupe curentul electric. Se întrerupe sursa de curent. Se îndeparteaza victima de sursa de curent utilizând un obiect uscat ca de exemplu o coada de matura, haine uscate, având grija sa va plasati pe o zona uscata. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC) este pasul urmator cu mentiunea ca se considera posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala. Daca victima nu respira si nu are puls se încep imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonara dupa ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Toti pacientii electrocutati se transporta
la spital.

Protectia Muncii: Ce reprezinta lucratorii desemnati ?

Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului.

Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat trebuie sa îndeplineasca cerintele minime de pregatire în domeniul securitatii si sanatatii în munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu.

În cazul în care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe.

Protectia Muncii: Primul-ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav si iminent

Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii întreprinderii si/sau unitatii, tinând seama de alte persoane prezente;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveste primul-ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa informeze, cât mai curând posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate sau care trebuie sa fie luate pentru protectia lor;
b) sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se îndrepte spre o zona sigura, în caz de pericol grav si iminent;
c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului în situatia în care înca exista un pericol grav si iminent, în afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.
Lucratorii care, în cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa, nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati împotriva oricaror consecinte negative si nejustificate pentru acestia .

Angajatorul trebuie sa se asigure ca, în cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altor persoane atunci când seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, în conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.

O temperastura centrala mai mica de 350 C se numeste hipotermie. Valoarea normala a temperaturii corpului este cuprinsa între 36-370C Categoriile de persoane cu risc la hipotermie sunt: batrâni, copii mici, traumatizatii, alcoolicii, drogatii, înecatii. Temperatura corpului se pierde mai repede în apa decât în aer. În functie de severitatea hipotermiei semnele pot fi: puls slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila, nivelul de constienta alterata sau coma. Primul ajutor în aceste situatii respecta principiile de evaluare si ABC. Specific cazului este atentia deosebita ce trebuie acordata la mobilizarea hipotermicului. Orice miscare mai brusca sau necoordonata poate agrava situatia sau poate duce la stop cardiac. În cazul pacientilor aflati în stop cardiac masajul cardiac este mai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid. HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT PÂNA CE NU ESTE REÎNCALZIT. Reîncalzirea hipotermicilor se face lent, 10C / ora. Din acest motiv resuscitarea acestor pacienti este de durata mai lunga, pâna la atingerea temperaturii normale a corpului. Defibrilarea nu poate fi folosita decât dupa ce temperatura corpului este peste 30 de grade C.

Metode cunoscute si folosite pentru reîncalzire sunt:
• reîncalzire externa pasiva, consta din învelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui în mediu ambiant cald.

Acest tip de reîncalzire se foloseste pentru pacientii cu hipotermii usoare sau eventual medii cu temperatura centrala de peste 32 grade C.

• reîncalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului în baie cu apa încalzita la 40 grade C sau prin folosirea de paturi încalzite sau pungi cu apa calda. Aceasta tehnica este potrivita pentru pacientii aflati în hipotermie medie cu o temperatura centrala pâna la 31 grade C sau cel mult 30 grade C. Imersia în apa calda se foloseste atunci când dorim sa reîncalzim pacientul rapid, acest lucru fiind aplicabil la cei care au pierdut temperatura în mod rapid.
• reîncalzirea activa centrala - folosite în unitati spitalicesti.

Alunecarile si impiedicarile constituie cauza cea mai frecventa a accidentelor de munca. Acestea se produc datorita supraaglomerarii si dezordinii de la locurile de munca, scurgerilor pe pardoseala, cablurilor pozitionate necorespunzator sau podelelor deteriorate. Vinovata pentru accidentele de munca (tulburari musculo-scheletale) este si activitatea repetitiva, cu ritm de lucru inalt, in special in pozitii incomode si cu perioade insuficiente de odihna; exemplele includ activitati de asamblare din fabrici, activitati de marcare si plati din supermarketuri sau utilizarea tastaturii sau mouse-ului computerelor.

Nu trebuie neglijat nici stresul, cauzat, de obicei, de volumul de munca greu de realizat in termenele stabilite, responsabilitatile neclare, intimidarile din partea sefilor sau a colegilor de munca, agresiunile verbale din partea clientilor.